Logo Livada Pădureață

Livada Pădureață

O livadă de pomi fructiferi

Cum se obțin portaltoii

Deseori văd oameni care spun că au o mică pepinieră acasă unde pun semințe în pământ și astfel obțin portaltoi. Pare un lucru simplu, dar dacă analizăm mai bine, să ai o mică pepinieră acasă este mai complicat decât pare.

Când vrei să obții un portaltoi, ai nevoie de mai multe aspecte. Dorești vigoarea corespunzătoare, dorești să fie rezistent, să reziste la secetă, să meargă pe tipul de sol de pe lotul tău și să fie adaptat local, la regiunea în care plantezi.

Variabilitatea genetică

Orice plantă are în celulele sale un cod genetic. Dacă codul genetic diferă foarte mult, înseamnă că și planta ar putea fi diferită, chiar complet, de alt soi sau specie, cum ar fi un măr și un pin. Codul genetic al unui soi de plante variază, dar nu atât de mult, și astfel apar plante ale acestui soi care au aceleași caracteristici, dar ceva diferă, cum ar fi: fructul este mai mic, mai mășcat, altă culoare.

Cum apar aceste variații?

Mutații spontane: schimbări ale codului genetic care apar aleatoriu (datorită unor factori interni sau chiar externi). Datorită acestor mutații, apar plante din acest soi care sunt mai bine adaptate la condițiile mediului sau mai slab adaptate și care nu rezistă. În timp, aceste variații se acumulează și pot apărea chiar specii noi. Alte variații genetice, dimpotrivă, sunt slabe și plantele pot muri sau nu mai cresc. Astfel are loc selecția naturală a plantelor. Acest proces se desfășoară de-a lungul multor ani sau generații.

Obținerea portaltoiului din semințe

Fiecare sămânță dintr-un pom fructifer reprezintă o variație genetică. Dintr-o sămânță ar putea crește un copac mai viguros, mai bun, mai rezistent, sau unul slab, susceptibil la boli, neadaptat la sol sau la secetă. Poți lua un pom crescut din sămânță ca portaltoi, să altoiești pe el și să ai surpriza că de fapt nu prea crește, nu dă roade sau dă puține, sau în general se poate usca după câțiva ani. Asta pentru că ai nimerit peste o variație care nu este atât de bună.

Dar poți da și peste o variație bună, adică peste un portaltoi crescut din sămânță care să fie potrivit pentru ceea ce dorești.

Hibridizarea

Hibridizarea este tot o formă de variație genetică, dar de fapt este o încrucișare a două varietăți diferite. Spre exemplu, un pom sălbatic poate fi încrucișat prin polenizare cu un pom cultivat. Puii hibrizi au o combinație de caracteristici de la ambii părinți: uneori foarte bune, alteori mai slabe.

Dacă un măr s-a încrucișat cu alt măr de la vecin, din sămânță nu va mai crește exact mărul la care te aștepți. Alt caz ar putea fi că un măr sălbatic cu rezistență bună la boli s-a încrucișat cu un soi de măr cultivat cu fructe mari și dulci. Hibridul rezultat poate avea fructe mari și dulci, dar păstrează rezistența la boli a mărului sălbatic.

Înmulțirea vegetativă

Înmulțirea vegetativă este un proces de clonare a părților pomului prin diferite metode (marcotaj, butași, in vitro, sau altoire). Astfel, se obțin clone exacte, cu același cod genetic, fără variație. Deci, pomi care păstrează exact aceleași caracteristici ca și pomul mamă.

Cum s-au obținut portaltoii buni

Spre exemplu, cum s-au obținut portaltoii standardizați în pomicultură, cum ar fi de măr ca M.9, M.27, M.2 etc. Este un proces de selecție care durează foarte mulți ani.

În total, de la sămânță până la un portaltoi stabil și disponibil pe piață, procesul durează aproximativ 15–25 de ani.

Este evident că într-o pepinieră de acasă nimeni nu poate realiza o selecție atât de riguroasă și să dispună de atâția ani pentru testări. Se poate întâmpla să semeni zece semințe și, prin noroc, una dintre ele să fie potrivită ca portaltoi, însă nu vei ști dinainte cum se va comporta altoiul pe ea și ce alte caracteristici va avea. Probabilitatea de reușită este mică.

Din acest motiv, dacă cineva afirmă că are puieți de portaltoi obținuți din semințele puse anul trecut sau acum doi ani, în realitate aceștia sunt doar variații aleatorii, iar comportamentul lor viitor nu poate fi anticipat.

De asemenea, dacă obții copaci din semințe din portaltoi, cum ar fi din cei standardizați, nu vor mai fi deja acești portaltoi, va fi o variație, uneori destul de aleatoare, și mai depinde cu cine s-a încrucișat.

Cum vreau să clonez măr pădureț și cireș sălbatic

Așa cum am spus, semințele nu garantează că obții un pom identic cu cel mamă. În pădure nu este prea practic să faci marcotaj sau alte metode de înmulțire vegetativă. Totuși, am o idee:

Iau un lăstar cu muguri vegetativi de pe pomul sălbatic.

Îl altoiesc pe un pom obișnuit, compatibil.

Din lăstarul rezultat, după ce crește, fac un marcotaj aerian și astfel obțin o clonă exactă a pomului mamă.

Un puiet de cireș sălbatic care care crește în livadă.
Un puiet de cireș sălbatic care crește în livadă. A fost crescut din o rădăcina mică a unui copac din pădurea regiunii Căpriana, Moldova. Deci este autentic cireș sălbatic. Doresc să mai fac câteva clonări din lăstari sau muguri direct din acești copaci sălbatici din păduri.

În felul acesta pot obține clone chiar de măr pădureț și cireș sălbatic autentici, cu vigoare mare și adaptați la condițiile locale, pentru că deja au crescut în pădurile noastre (au trecut deja prin selecție naturală). Ce-i drept, nu fac această clonare cu scopul de a obține portaltoi, dar să am acești soi de copaci. Da, în mare parte sunt buni pentru portaltoi, dar totuși portaltoii clasați și folosiți în mod standard în pomicultură ar putea să se comporte mai bine decât cei sălbatici.

Postarea precedentă: New York Aster, o plantă din stratul de flori perene al livezii